marți, 29 iunie 2010

Azi dimineata radeam singura in masina, ascultand aceasta stire la radio.
Ma stresa de mult gandul ca scafandrii astia de umbla prin Bucuresti, tre` sa aiba si ei domne` un mijloc de transport adecvat! S-or fi saturat sa tot care tuburile alea de oxigen in spate, lipaind cu inotatoarele lor pe trotuar, pai nu? Eu cred oricum ca e mai buna varianta asta, decat sa se apuce de sapat tuneluri prin care sa circule submarine. Huh! In sfarsit v-ati gandit si voi inainte!
Din aceeasi categorie, fac parte lucarile la Pasajul Lujerului, incepute anul trecut, intrerupte si reluate de curand cu mare alai, in ideea ca exista infiltratii de apa. Ok, daramam parculetul ridicat deasupra pasajului (pe care probabil uitam sa il refacem), stricam si strada ce leaga Timisoara de Iuliu Maniu (ca tot o asfaltam o data la 2 luni si in felul asta mai taiem din costuri), facem si haos rutier (fiind o zona foarte circulata)...in timp ce in pasaj, pe pereti, punem placi de granit!
Pai cine mama dracului se uita pe peretii din pasaj, cretinopatilor?
Sa vina si scafandrii, sa le facem poze stand rezemati de pereti. Poate organizam si un eveniment acolo, ar fi pacat sa nu valorificam investitiile!

vineri, 25 iunie 2010


Sunt 2 lucruri pe lumea asta care imi plac fara indoiala: sexul si lamaile.
Lamai inca mananc, dar sex nu mai poftesc.
E grav!

marți, 15 iunie 2010

azi nu, te rog eu nu...

Am o seara din aia in care imi tot spun singura, "De maine gata!"

Din amanta am ajuns psiholog si consilier matrimonial. Am facut tot ce imi statea in putinta ca pt el sa fie totul ok, casa sa fie casa, in mare parte pentru bebe...si pt ca mie nu prea imi lipseste nimic. Toate frustrarile ajung insa la mine si dispar pana la usa apartamentului sau. E logic faptul ca ei i se pare ca s-a racit, probabil pentru ca il crede superficial. Mda. Il suspecteaza ca are pe cineva. Hahaha. Neata!

Stand asa, cu telefonul in mana, recitesc ultimul mesaj. Imi trec prin minte fazele urate, una cate una, de parca ar fi atasate la sms-ul ala. N-am raspuns la mesaj. Undeva trebuie sa ne oprim.

Pe fondul trairilor astora, m-am uitat a 3-a oara la Sex & the city - primul. Cred ca iar am plans cum plangeau oamenii la Titanic. Mi-am amintit ultimele sentimente asa intense demne de un film, de acum 6 ani cand il consideram pe Tz lumea mea, cum a plecat cu nenorocitul ala de tren din Costinesti si m-am uitat dupa el pana cand imaginea s-a pierdut de tot. Cum a revenit apoi peste cateva zile si ne-am sarutat in ploaie, cu pielea-mi frigand de la soare si ascultandu-i juramintele, la doar cateva ore dupa ce il cunoscusem pe XVI. Timp de 5 ani, XVI a umplut golul lasat de Tz. Asta pana ne-am exasperat reciproc, din nici nu mai stiu ce motive...oricum, prea multe.


Soooo... what's next?

Da, stiu, tre` sa vad Sex & the city - doi.

Mi-am pus un pahar de Cinzano, ma intind pe canapea in balcon si ma bucur de linistea de afara, in mintea mea e prea haos.

Cheers!